Probleme cu burtica ? Ce poți face pentru a preveni apariția problemelor digestive la copii

Din ce cauze apar problemele digestive la copii?

Tulburările digestive fac parte dintre problemele de sănătate care se întâlnesc adesea la copii. De cele mai multe ori, acestea sunt provocate de:

O dietă dezechilibrată

Fie că este vorba despre un aport redus de fibre, fie că este vorba despre un consum scăzut de lichide și/sau de consumul ridicat de alimente procesate, bogate în zahăr, grăsimi nesănătoase și conservanți, toate acestea strică echilibrul bacteriilor „bune” de la nivelul intestinelor. În aceste condiții, nu este de mirare că se creează și disconfortul digestiv, manifestat, de exemplu, prin crampe abdominale, diaree, constipație, balonare etc.

Infecții digestive

Cele mai cunoscute infecții de la nivelul tractului digestiv al copiilor sunt gastroenteritele acute, manifestate prin crampe abdominale, greață și vărsături, diaree, febră, diminuarea apetitului. Acestea survin când stomacul și intestinele se inflamează și se irită pe fondul reacției la:

• Virusuri: dintre virusurile responsabile de gastroenteritele acute la copii fac parte rotavirusul, norovirusul, astrovirusul și adenovirusul. Ultimele două virusuri menționate sunt responsabile în special de infecțiile digestive la copiii mai mici de 5 ani. Gastroenteritele virale sunt foarte contagioase și se răspândesc ușor între copii cu precădere în mediile aglomerate, cum ar fi în instituțiile de învățământ, în centrele de îngrijire etc;
• Bacterii: printre bacteriile responsabile de gastroenteritele bacteriene se numără, Campylobacter, E.coli, Salmonella, Shigella, stafilococii, Clostridioides difficile. Un copil poate contacta o gastroenterită dacă, de exemplu, atinge alimente contaminate cu bacterii, dacă mănâncă pește contaminat, dacă bea suc sau lapte nepasteurizat, dacă atinge anumite animale purtătoare de bacterii, dacă înghite apă contaminată din piscină/dintr-un lac etc;
• Paraziți: gastroenteritele sunt transmise de paraziții Giardia intestinalis sau Cryptosporidium parvum. Transmiterea acestora se realizează fie prin consumul de apă contaminată, fie prin transmiterea fecal-orală în creșe sau în grădinițe de exemplu;
• Expunerea la toxine: uneori, gastroenteritele intervin dacă un copil vine în contact cu substanțe din ciuperci otrăvitoare, din fructe de mare sau după contactul cu substanțe chimice din ape contaminate.

De asemenea, copiii pot avea de suferit din pricina unei gastroenterite în urma tratamentului cu diverse medicamente. Spre exemplu, antibioticele, medicamentele utilizate pentru combaterea paraziților intestinali, laxativele sau anumite medicamente antiacide cresc riscul de gastroenterită. 

Întrucât gastroenterita crește riscul de deshidratare pe fondul pierderii de electroliți (minerale) prin vomă și scaune diareice, principala măsură ce trebuie luată este să se recurgă la un aport crescut de fluide și/sau la soluții de rehidratare. Medicii pot recomanda și antibiotice pentru tratarea gastroenteritelor bacteriene acute generate de bacterii invazive, de exemplu Campylobacter, Salmonella sau Shigella.

Intoleranțe alimentare

Cele mai cunoscute intoleranțe alimentare care creează probleme digestive la copii sunt:

• Intoleranța la lactoză: se declanșează dacă organismul nu produce suficientă enzimă lactază, capabilă să digere lactoza, un tip de zahăr prezent în produsele lactate. Simptomele specifice unei intoleranțe la lactoză sunt gazele intestinale, flatulența, crampele abdominale, diareea. În general, medicii pediatri recomandă administrarea de enzimă lactază, înainte de mese, pentru a ușura procesul de digerare a lactozei;
• Intoleranța la gluten, proteina prezentă în cereale precum grâul, orzul, secara: manifestările ce însoțesc această intoleranță pot fi durerile abdominale, balonarea, diareea sau constipația. Principala măsură care trebuie luată este adoptarea unei diete fără gluten.

Sindromul intestinului iritabil

Este o afecțiune cronică și se leagă de faptul că intestinul gros (colonul) este mai sensibil decât în mod normal. Copiii care prezintă risc ridicat de a se confrunta cu sindrom de intestin iritabil sunt cei care au unul sau chiar ambii părinți diagnosticați cu această afecțiune. 

Dintre manifestările vizibile la un copil cu sindrom de intestin iritabil fac parte:

• Durerile abdominale ce revin periodic;
• Alternanța dintre diaree și constipație;
• Balonarea;
• Nevoia urgentă de a merge la toaletă;
• Mucusul în materiile fecale;
• Scăderea apetitului.

Pentru ținerea sub control a manifestărilor enumerate, medicii recomandă adoptarea unor schimbări în dieta copilului. Tratamentul medicamentos este indicat doar în caz de manifestări severe ale sindromului de intestin iritabil.

Constipație

Un copil constipat are, în anumite cazuri, și dureri de burtică. Constipația la copii poate fi generată de:

• Aportul redus de fibre și/sau de lichide;
• Stresul generat de familiarizarea cu utilizarea oliței;
• Lipsa de mișcare;
• Sindromul de intestin iritabil;
• Disconfortul resimțit când se elimină materiile fecale;
• Administrarea unor suplimente alimentare: de pildă, multivitaminele care conțin fier pot predispune la constipație.

Boli inflamatorii intestinale

Se referă la bolile cronice de pe tractul intestinal, mai exact:

• Boala Crohn: poate afecta orice segment al aparatului digestiv, provocând inflamații ce se extind la nivelul întregului perete intestinal;
• Colita ulcerativă: inflamația și leziunile sunt localizate la nivelul colonului și/sau ale rectului.

Simptomele caracteristice bolilor inflamatorii intestinale la copii sunt durerile abdominale, diareea și pierderea în greutate.

Reflux gastroesofagian

Principala cauză responsabilă de refluxul gastroesofagian la copii este faptul că sfincterul esofagian, adică inelul de mușchi ce asigură legătura dintre stomac și esofag, nu este încă pe deplin dezvoltat. În aceste condiții, acidul din stomac ajunge în esofag și provoacă:

• Regurgitații;
• Dureri de stomac sau în capul pieptului;
• Sughiț;
• Arsuri stomacale;
• Vărsături.

Ce se poate face pentru prevenirea problemelor digestive la copii?

Ca să îl ții cât mai departe pe copil de oricare dintre problemele digestive amintite anterior, este important să te străduiești să pui în aplicare și sfaturile de mai jos:

Obișnuiește-l să se spele pe mâini de mai multe ori pe zi

Cea mai la îndemână modalitate de a preveni tulburările digestive create de infecții este spălatul pe mâini. De aceea, este necesar să-ți înveți copilul, încă de la o vârstă fragedă, să se spele pe mâini cu apă și săpun, cel puțin 20 de secunde, pentru că:

• Își atinge de multe ori ochii, nasul sau gura fără să-și dea seama, iar germenii pătrund rapid în organism prin aceste căi;
• Germenii de pe mâinile nespălate se răspândesc pe alimentele pe care copilul le consumă sau care ajung la alte persoane din preajma sa;
• Microorganismele dăunătoare de pe mâinile nespălate sunt transferate pe obiecte manipulate des, precum veselă, clanțe, jucării etc: de pe obiectele respective, germenii ajung și pe mâinile altor persoane.

Dezinfectează suprafețele cu care se vine des în contact

Altă măsură pe care o poți lua pentru a reduce riscul de transmitere a infecțiilor digestive este să dezinfectezi periodic suprafețele cu care membrii familiei tale vin mult în contact, de exemplu clanțele, mânerele, ușile, dulapurile etc. Ideal este să apelezi la un dezinfectant care să conțină clor și să procedezi după cum urmează:

• Lasă dezinfectantul să acționeze pe suprafață cca. 5 secunde;
• Îndepărtează dezinfectantul folosindu-te de prosoape de hârtie;
• Șterge suprafața dezinfectată cu apă și săpun. 

Respectă regulile de prevenție pentru evitarea problemelor digestive provocate de toxiinfecțiile alimentare

În acest scop, ia în calcul instrucțiuni ce țin de:

Modul în care achiziționezi alimentele 

Încearcă de fiecare dată:

• Să cumperi alimente ce se alterează rapid, precum ouă, carne, pește sau lapte când te apropii de finalul sesiunii de cumpărături;
• Să mergi imediat acasă pentru a pune la rece hrana achiziționată;
• Să te ferești de produsele nepasteurizate.

Modul în care depozitezi alimentele

Pentru ca alimentele să rămână proaspete și sigure pentru consum, asigură-te că:

• Frigiderul este setat la temperaturi cuprinse între 0 și 4-5 grade Celsius;
• În congelator este o temperatură sub 0 grade;
• Frigiderul și congelatorul sunt curățate periodic;
• Folosești mereu recipiente pentru a ține alimentele separat, evitând astfel contaminarea suprafețelor și altor alimente;
• Sucurile provenite de la carne și pește nu ajung pe alte alimente;
• Fie că le păstrezi în frigider, fie că le păstrezi în congelator, alimentele sunt ținute în recipiente închise.

Respectarea unor reguli stricte când manipulezi și gătești hrana

Aceste reguli se referă la:

• Spală-te întotdeauna pe mâini și dezinfectează suprafețele din bucătărie înainte, în timp ce și după ce atingi alimentele pe care le folosești la gătit;
• Decongelează alimentele în frigider sau la microunde;
• Gătește imediat alimentele decongelate;
• Spală foarte bine fructele și legumele înainte să gătești;
• Utilizează vase și ustensile diferite când gătești: o parte dintre ele să fie destinate alimentelor crude, iar restul celor deja preparate.

Respectarea unor reguli ce țin de păstrarea alimentelor în afara casei

Ca să reușești, nu neglija să respecți și aceste instrucțiuni:

• La picnicuri sau la mese organizate în aer liber, străduiește-te să păstrezi calde alimentele care trebuie servite astfel și reci pe cele care trebuie servite așa: respectă această regulă pentru că bacteriile periculoase se dezvoltă mai ales la temperatura camerei;
• Nu lăsa alimentele care se alterează ușor să stea în aer liber mai mult de 2 ore;
• Resturile de alimente ce rămân după mese trebuie puse în recipiente separate, ținute la rece sau puse în pungi și congelate.

Mizează pe suplimente alimentare pentru prevenirea diareei

În condițiile în care diareea reprezintă cel mai comun simptom întâlnit în caz de probleme digestive la copii, una dintre măsurile pentru a încerca să o previi este și să recurgi la suplimente alimentare. Spre exemplu, orientează-te spre cele bazate pe plante cu proprietăți antibacteriene, antivirale, antiinflamatoare, astringente și imunomodulatoare. Un exemplu în acest sens este și DIARDEP, de la brandul Dr. Phyto, un supliment util pentru diareea care apare din cauze precum:

• Infecții virale;
• Afecțiuni digestive;
• Intoleranțe alimentare;
• Obiceiuri alimentare nesănătoase;
• Expunere la stres;
• Tratament cu antibiotice.

Pe de o parte, este benefic pentru prevenirea diareei pentru că:

• Limitează contactul cu agenții patogeni și reduce iritația mucoasei intestinale;
• Formează o peliculă cu efect de barieră, ceea ce diminuează inflamația mucoasei.

Pe de altă parte, DIARDEP ajută la atenuarea diareei infecțioase, funcționale sau iatrogene (apărută în urma administrării de medicamente) fiindcă:

• Reduce durerile și disconfortul abdominal;
• Diminuează pierderile de electroliți și de apă de la nivelul mucoasei intestinale.

Suplimentul conține extracte vegetale ce favorizează tranzitul intestinal normal. Dintre aceste extracte fac parte:

• Cel de afin: cu proprietăți astringente, antiinflamatoare, contribuind la diminuarea pierderilor de apă și electroliți de la nivelul mucoasei intestinale;
• Cel de frunze de mentă: menta are acțiune antimicrobiană, colagogă, coleretică, spasmolitică și carminativă. Acțiunea colagogă se referă la favorizarea evacuării bilei în duoden, cea coleretică se referă la stimularea secreției biliare, iar cea carminativă vizează eliminarea excesului de gaze intestinale;
• Cel de mușețel: nu numai că neutralizează toxinele bacteriene, ci are și acțiune antiinflamatoare, carminativă și spasmolitică;
• Cel de nalbă de pădure: mucilagiile creează o barieră protectoare pe mucoasa gastrointestinală, limitându-se contactul cu agenții patogeni și diminuându-se iritația mucoasei;
• Cel de turiță mare: în afară de proprietățile imunomodulatoare, turița mare se distinge prin taninurile cu efecte antibacteriene și antivirale. În același timp, planta are proprietăți astringente și antidiareice.

DIARDEP se administrează fără dificultate chiar și „piticilor” sub vârsta de 1 an, fiind disponibil sub formă de plicuri. Conținutul unui plic se dizolvă în aprox. 10 ml apă (cca. 1 lingură). Pentru a avea parte de rezultatele așteptate, utilizează suplimentul ghidându-te și după prospectul de aici:

• Pentru bebelușii între 6 și 12 luni: în funcție de recomandarea pediatrului, 1-2 plicuri pe zi;
• Pentru copiii între 1 și 6 ani: câte 1 plic la fiecare 4 ore, cel mult 3 plicuri pe zi, în funcție de intensitatea tulburărilor digestive cu care se confruntă copilul;
• Pentru copiii între 6 și 12 ani: câte 1 plic la fiecare 3 ore, cel mult 4 plicuri pe zi, în funcție de intensitatea tulburărilor digestive cu care se confruntă copilul.

Suplimentul descris poate fi utilizat și pentru persoanele adulte: câte 2 plicuri la 6 ore, cel mult 4 plicuri pe zi.

Oferă-i o dietă cât mai echilibrată

Sănătatea tractului digestiv depinde și de prezența bacteriilor „bune”, care se dezvoltă dacă incluzi în meniul copilului tău:

• Alimente bogate în fibre: orientează-te mai ales spre cele provenite din fructe, legume și cereale integrale. Un copil cu vârsta cuprinsă între 2 și 5 ani are nevoie de aprox. 15 g fibre pe zi, un copil de 5-11 ani are nevoie de aprox. 20 g, iar copiii cu vârsta cuprinsă între 11 și 16 ani de aprox. 25 g;
• Alimente cu probiotice, adică microorganisme vii, necesare pentru îmbunătățirea ori menținerea microflorei intestinale prin creșterea prezenței bacteriilor „bune”: dintre alimentele cu probiotice recomandate și copiilor se numără, de exemplu, iaurtul, kefirul, brânza maturată, murăturile etc;
• Alimente cu prebiotice: prebioticele reprezintă fibre nedigerabile care constituie, de fapt, „hrana” pentru probiotice. Exemple de alimente ce sunt sursă de prebiotice sunt bananele, cerealele integrale, fructele de pădure, semințele de in etc.

Asigură-te că este bine hidratat

Când copilul este hidratat corespunzător, se bucură de un tranzit intestinal normal, fiind mai puțin expus riscului de a fi constipat. În plus, apa îndepărtează toxinele acumulate la nivelul tractului gastrointestinal. Din acest motiv, nu este surprinzător faptul că medicii pediatri recomandă ca majoritatea aportului de fluide primit de copii să provină din consumul de apă. Totodată, nu greșești dacă mărești aportul de fluide și prin consumul de lapte, de supe, de sucuri naturale, de fructe și legume cu conținut ridicat de apă (castravete, salată verde, citrice, pepene, căpșuni, piersici etc).

Ai grijă să nu mănânce în exces

Mâncatul în exces este un obicei care poate declanșa diferite probleme digestive la copii. Nu numai că se creează presiune asupra tractului gastrointestinal, ci crește și riscul de arsuri stomacale din pricina refluxului gastroesofagian, intervin durerile abdominale și/sau intervine balonarea.

Când te adresezi medicului în caz de probleme digestive la copil?

Nu mai sta pe gânduri și consultă cât mai repede medicul pediatru dacă puiul tău se află în oricare dintre situațiile de mai jos:

• Este mai mic de 2 ani, are diaree și/sau vomită de mai bine de 12 ore: în același timp, contactează medicul pediatru dacă are febră, diaree și vomită;
• Este mai mare de 2 ani, vomită de mai multe ori pe zi, are diaree severă (scaune apoase la interval de 1-2 ore) și febră mai mare de 39, care durează de 2 zile;
• Se plânge în mod constant de crampe abdominale;
• Nu are deloc poftă de mâncare și slăbește;
• Prezintă semne ale deshidratării: spre exemplu, urina este închisă la culoare și tulbure, are buzele și limba uscate, este apatic etc.

Mai mult, trebuie să soliciți urgent ajutor medical dacă sesizezi manifestări cum ar fi:

• Urme de sânge și/sau de puroi în materiile fecale și/sau în urină;
• Urme de secreții biliare în vomă, adică aceasta este verzuie sau gălbuie;
• Ochii îngălbeniți;
• Nu a urinat de aprox. 8 ore;
• Inflamații în zona abdomenului;
• Stări persistente de somnolență;
• Durere bruscă, ascuțită, în partea dreaptă, în zona inferioară a abdomenului;
• Transpirații abundente și crampe abdominale persistente;
• Vărsături după fiecare încercare de a-i oferi lichide.

Tot ce trebuie să știm despre infecțiile digestive și diareea la copil